Dunărea, al doilea cel mai lung fluviu din Europa, găzduiește numeroase specii de pești, în apele sale. Cu o lungime de aproximativ 1075km, fluviul străbate nu mai puțin de 10 țări, iar România îi servește drept gazdă pe o porțiune semnificativă a cursului său. În regiunea noastră, Dunărea oferă un habitat divers pentru o varietate de feluri de pești, care, în funcție de modul lor de hrănire, se împart în categorii distincte.
În cadrul acestui articol, vom explora diferite specii de pești de Dunăre, evidențiind principalele lor caracteristici, dar și aspecte privind importanța conservării și a gestionării durabile a resurselor acvatice.
Tipuri de pești din Dunăre în funcție de modul lor de hrănire
10 specii de pești din Delta Dunării și din Dunăre
Peștele de Dunăre – perioade de pescuit
Tipuri de pești în funcție de modul lor de hrănire
Peștii din Dunăre, mai ales speciile de pești din România, se remarcă prin diversitatea lor și a modurilor lor de hrănire, clasificându-se în trei categorii distincte: pești răpitori, pești fitofagi și pești cu regim mixt.
Pești răpitori
Întâlnim specii de pești răpitori în Dunăre cu un apetit agresiv pentru alte organisme acvatice, inclusiv pești mici, crustacee și insecte. Acești prădători, pești răpitori de apă dulce, precum știuca, șalăul și somonul de Dunăre (pește înrudit cu păstrăvul), se disting prin dinții ascuțiți și corpul puternic, adaptat pentru prinderea și consumul eficient al prăzii.
Peștii fitofagi
Peștii fitofagi, pe de altă parte, adoptă un regim alimentar bazat pe plante acvatice, prezentând, de obicei, o gură largă și o structură a dinților adaptată pentru măcinarea acestora. Printre exemplarele notabile din această categorie se numără sângerul, novacul și scoicarul.
Specii de pești în România cu regim mixt
Există și pești cu regim mixt, care combină atât hrănirea cu plante acvatice, cât și pe cea cu organisme animale acvatice. Această categorie diversificată include pești precum bibanul, avatul, plătica și roșioara. Caracteristica principală a peștilor cu regim mixt este reprezentată de adaptabilitatea remarcabilă în a-și satisface nevoile nutritive din surse variate. Prin acest fapt, se dezvăluie complexitatea ecologică a ecosistemului acvatic al Dunării, evidențiind interdependența și diversitatea unor specii ce contribuie la echilibrul ecosistemului.
10 specii de pești din Delta Dunării și din Dunăre
În apele Dunării, există o varietate mare de specii. Printre aceste specii de pești din Delta Dunării și din Dunăre, 10 se disting în mod special prin trăsături unice și roluri esențiale în ecosistem și lanțul trofic. Mai jos, vei găsi 10 nume de pești dintre cele mai importante specii de pești din Dunăre.
Crap
Crapul de Dunăre, cunoscut și sub denumirea de pește Cyprinus carpio, este un pește de apă dulce, originar din Asia centrală, și aparține familiei ciprinidelor. Crapul face parte din categoria de pești mari și poate atinge dimensiuni remarcabile, cu exemplare ce depășesc adesea lungimea de 1,2 metri și o greutate de până la 60 de kilograme. Își găsește adăpost în zonele cu ape lente, în apropierea buclelor sau a zonelor cu vegetație acvatică abundentă și adoptă un regim alimentar mixt, consumând moluște, crustacee, larve de insecte și diverse semințe.
Dacă ești în căutarea unei lansete potrivită pentru Dunăre, echipa MarelePescar vine în ajutorul tău. Comandă acum lanseta Trabucco Danubius pentru partide reușite.
Crapul are un aspect distinctiv, caracterizat de un corp alungit, o coadă puternică și solzi mari. De asemenea, este o sursă importantă de hrană și este folosit adesea și în comerț. Eforturile de conservare depuse de autoritățile din România subliniază importanța protejării acestei specii, consolidând, astfel, rolul său important în ecosistemul Dunării.
Descoperă acum mulineta Okuma Longbow XT Baitfeeder New, perfectă pentru pescuitul la crap.
Știucă
Știuca se regăsește în aproape toate apele dulci din Europa, inclusiv în Dunăre. Este un pește răpitor cu corpul alungit și coada puternică și poate atinge dimensiuni impresionante, până la 1,5m lungime și o greutate peste 20kg. Având gura largă și dinții ascuțiți, se hrănește cu pești mici, crustacee și amfibieni.
Descoperă performanța și precizia într-o singură lansetă pentru pescuitul la știucă. Achiziționează acum lanseta Delphin Addyct Spin de la MarelePescar.
Știuca este un pește migrator, se deplasează între apele dulci și cele sărate și este un pește vivipar, ceea ce înseamnă că femelele nasc pui vii. Pescuitul știucii reprezintă o activitate populară în Delta Dunării, dar și dificilă. Așadar, satisfacția este mult mai intensă, la capturarea unui exemplar de talie mare.
Cumpără acum mulineta Okuma Ceymar CHD, pentru a avea un ajutor de nădejde în partidele tale de pescuit la răpitor.
Șalău
Șalăul este un răpitor care face parte dintr-o rasă de pești de talie medie. Este un pește lung și subțire și poate atinge o greutate de până la 10kg. Pe lângă caracteristicile specifice unui prădător, se remarcă prin capul alungit, echipat cu o gură largă și dinți ascuțiți. Șalăul se hrănește cu pești mici, insecte și nevertebrate acvatice, dar exemplarele mai mari pot vâna chiar și mamifere mici. Șalăul este un pește nocturn, deoarece vânează în special noaptea, și are comportament de migrator.
În cazul în care cauți sculele potrivite pentru pescuitul la șalău, echipa MarelePescar îți recomandă lanseta Okuma PCH Air Spin și mulineta Daiwa Ninja LT New 2023.
Somn
Somnul, denumit și „peștele pisică”, datorită mustăților sale, este un pește răpitor de apă dulce, aparținând familiei Siluridae, se găsește în apele din Europa, Asia și America de Nord. Desigur, se găsește și în apele Dunării. Este un pește destul de „vânat” de pescari, grație dimensiunilor impresionante la care poate ajunge. Poate atinge lungimi de 3m și greutăți de sute de kg. Este versatil din punctul de vedere al alimentației, pentru că se hrănește cu orice găsește, de la pești mici la crustacee. Activitatea sa este predominant nocturnă și are abilitatea de a vâna în ape tulburi. Este mingrator și unul dintre cei mai longevivi pești, unele exemplare ajungând până la 80 de ani.
În lupta cu somnul, ai nevoie de echipament performant. Alege acum lanseta Dam Madcat Black Allround și mulineta Okuma Tomcat de la MarelePescar, speciale pentru pescuitul la somn.
Caras
Carasul, denumit și Carassius carassius, este popular în pescuitul sportiv. Este un pește rotund, atinge o lungime maximă de până la 30cm și o greutate ce poate ajunge chiar până la 5kg. Este răspândit în Europa și Asia, ocupând și apele dulci ale Dunării. Cu un regim alimentar mixt, omnivor, carasul se hrănește cu alge, plante acvatice, nevertebrate și larve de insecte, contribuind la echilibrul lanțului trofic. Carasul este vivipar, adică femelele nasc pui vii.
Biban
Bibanul, o prezență notabilă în apele Dunării, este un pește răpitor din familia Percidae, răspândit în Europa și Asia. Cu un regim alimentar omnivor, bibanul se hrănește cu nevertebrate, raci și alți pești, adaptându-se cu succes și în iazuri mari, lacuri, canale și râuri de câmpie. Cu un corp specific unui prădător, acoperit de solzi ctenoizi, ce îi conferă un aspect caracteristic, bibanul este popular în pescuitul sportiv. Pe lângă aceste trăsături, bibanul se distinge prin natura sa vivipară, iar faptul că este un pește migrator adaugă complexitate ecosistemului Dunării.
Avat
Avatul, științific denumit Aspius aspius, reprezintă un răpitor de apă dulce din familia Cyprinidae. Este un pește înrudit cu crapul. Face parte din speciile de pești din apele de munte, preferând apele repezi și vânând în apropiere de suprafață. Avatul se hrănește cu nevertebrate, raci și alți pești, prezentând un aspect inconfundabil, datorită spatelui său gri albăstrui-închis și burții albe. Cu înotătoare și solzi mari, ce îi acoperă corpul, avatul se remarcă și prin faptul că este un pește răpitor agil și rapid, capabil să atace prada din orice direcție. Cu trăsături precum natura vivipară și comportamentul migrator, și avatul adaugă diversitate în ecosistemul Dunării.
Plătică
Plătica (Abramis brama), o prezență comună în apele Dunării, aduce un plus de colorit și diversitate în familia Cyprinidae. Răspândită în Europa la nord de Alpi și Pirinei, precum și în regiuni precum Peninsula Balcanică, Marea Caspică, Marea Neagră și Lacul Aral, habitatul plăticăi se găsește în ape cu un curs domol și în canale sau lacuri cu depuneri de mâl pe fund. Cu un corp turtit lateral, plătica atinge lungimi între 30-50cm. Solzii săi cu nuanțe verzui-cenușii conferă un aspect distinct, cu reflexii perlat-metalice pe părțile laterale. Hrănindu-se cu larve de țânțari, viermi din mâl, moluște, plancton și plante acvatice, plătica devine un pește important în ecosistem.
Roșioară
Roșioara (Scardinius erythrophthalmus) este un pește care trăiește în grupuri, colonizând apele dulci stătătoare, precum lacuri, bălți, iazuri sau cursuri de apă cu un debit lent. Prezentă în diverse medii acvatice din țara noastră, inclusiv în Dunăre, roșioara are o talie mică: o lungime de până la 30cm și o greutate de 1kg. Se distinge prin solzii mari de culoare argintie și prezintă o pată roșie distinctivă pe fiecare opercul. Cu o dietă variată și mixtă, inclusiv alge, plante, insecte și pești mici, roșioara contribuie la curățarea apei și reprezintă o sursă vitală de hrană pentru ecosistem.
Oblete
Obletele (Alburnus alburnus), pește de apă dulce cu dimensiuni medii de 10-15cm, se regăsește în Europa, Asia și Africa de Nord. Este un pește care trăiește în râuri, ape curgătoare, lacuri și bălți. În România, acest pește este întâlnit în Dunăre și în afluenții acesteia. Obletele, având un corp subțire și lung, prezintă un cap mic, cu o gură adaptată pentru a consuma plancton. Solzii mici, de culoare argintie, conferă peștelui o strălucire metalică. Acesta este un planctivor, hrănindu-se cu diverse organisme planctonice, cum ar fi copepodele, cladocerele și rotiferele.
Obletele joacă un rol esențial în ecosistem, funcționând ca pește filtrant ce contribuie la curățarea apei și oferind o sursă importantă de hrană pentru peștii răpitori precum bibanul și șalăul. Este un pește vivipar, cu o durată de viață de până la 10 ani și având caracter migrator.
Câte specii de pești sunt estimate că ar exista în Dunăre
Se estimează că în Dunăre trăiesc aproximativ 150 de specii de pești, dintre care aproximativ 107 sunt endemice, adică se găsesc numai în acest fluviu. Acești pești sunt răspândiți pe întregul curs al Dunării, de la izvoarele sale din Germania până la vărsarea în Marea Neagră.
Peștele de Dunăre – perioade de pescuit
Perioada de pescuit pentru diferitele specii de pești din Dunăre este reglementată de lege. În mod general, perioada de prohibiție se întinde din aprilie până în iunie și impune interdicția pescuitului pentru toate speciile (mai ales peștii rari), cu excepția celor capturate în scopuri științifice sau de fermieri piscicoli. Această normă se poate modifica în funcție de regiunea specifică din Dunăre, iar pescarii sunt sfătuiți să verifice legislația locală, înainte de a pescui.
Iată câteva informații despre perioadele de prohibiție în funcție de specie:
Știuca: 1 februarie – 20 martie și 9 aprilie – 7 iunie
Linul: 7 iunie – 6 iulie
Șalăul: 20 martie – 7 iunie
Bibanul: 20 martie – 7 iunie
Sturionul: interzis pe toată perioada anului. Face parte din categoria de pești pe cale de dispariție.
Guvidul: 15 aprilie – 15 mai
În afara perioadei de prohibiție, pescuitul este permis, dar există restricții, cum ar fi interzicerea utilizării plaselor, cu excepția celor de fund. Dimensiunea minimă legală pentru fiecare specie trebuie respectată, iar peștii sub această dimensiune trebuie eliberați imediat. Abordarea responsabilă în pescuit este crucială pentru conservarea resurselor piscicole, contribuind la menținerea sustenabilității și oferind pescarilor acces la o sursă durabilă de hrană și recreere.
Descoperă acum perioadele de prohibiție pentru 2024 pentru fiecare pește în parte, accesând articolul: Tot ce trebuie sa stii despre perioada de prohibitie la pescuit
În concluzie, Dunărea se evidențiază prin diversitatea speciilor de pești și oferă o resursă valoroasă pentru pescuit și conservare. Importanța menținerii unor practici de pescuit responsabile și respectarea perioadelor de prohibiție sunt factori esențiali pentru a asigura longevitatea acestor specii și pentru a permite generațiilor viitoare să se bucure de frumusețea și de resursele oferite de Dunăre.
The post Specii de pești din Dunăre appeared first on MarelePescar.
